LECTURI PARALELE

Sonia Elvireanu
poetă, traducătoare, prozatoare

Constantin Stancu, Traficantul de cărți

Noul roman al lui Constantin Stancu, Traficantul de cărți (Editura Vatra veche, 2025) se menține în zona realismului obiectiv, specifică prozei sale. Substanța epică provine dintr-o realitate pe care autorul o cunoaște bine și o devoalează cu luciditate și ironie amară. Interesul romancierului e focalizat pe dezvăluirea mecanismelor sociale, politice, economice, culturale ale lumii actuale, în era globalismului care dizolvă identitatea comunităților istorice într-un proces pur mercantil, dominat de spiritul pragmatic, comercial al societății occidentale sub dominația banului.

O lume românească în schimbare, în tranziție către capitalismul vestic, unde dorința de câștig imediat și carieră încalcă principii etice și denaturează caractere deconspiră autorul prin personajele sale, plasate într-un topos simbolic, Valea Albă, o zona industrială monolit, în ruină, înlocuită cu mediul de afaceri privat. Schimbarea se observă la nivel de mentalitate, economie, mod de viață, cultură, politică. Dacă în romanele anterioare accentul era pus mai ales pe economia de piață ce înlocuiește una centralizată, pe bătălia acerbă pentru supraviețuire și adaptare, acasă sau migrând în țări occidentale, în Traficantul de cărți, privirea critică vizează cultura marginalizată, dezinteresul față de cartea tipărită, care își pierde rolul în societatea actuală, riscând să fie înghițită de varianta sa virtuală, accesibilă în orice colț de lume prin conectare la internet. Modificările planetare se resimt drastic în zona editării și promovării cărților, autorilor, revistelor, în pierderea reperelor valorice, asaltul mediocrității sub presiunea interesului economic individual.

Modalitățile de explorare a mediului cultural, raportat la economia și politica de care depinde sunt diferite: povestea unui economist împătimit de cărți, colecționar și cititor pasionat, posesor al unei impresionante biblioteci; reflecțiile sale despre discrepanțele sociale dintre lumea veche/nouă, soarta cărții în era digitalizării culturii; noua sa ipostază de critic literar la solicitarea unui vechi prieten, director de revistă; atitudini și reacții ale afaceriștilor de tot felul din urbea sa față de cartea tipărită; comentarii ironice despre managerii de companii ce își extind afacerile în sfera culturii, promovând autorii sub presiuni, influențe; dezvăluirea unor situații reale, neortodoxe, din mediul literar, cunoscut romancierului; rezumarea unor jurnale despre migranți, supraviețuire, proiecte de achiziționare de carte pentru culturalizarea marginalilor sociali. Oriunde forează privirea naratorului, ea pătrunde în dedesubturile afacerilor ascunse de fațade înșelătoare.

Personajul central al romanului e Pavel Bucur, fost economist de prestigiu, pensionat, familiarizat cu mediul corupt din orașul său, pe care îl evocă cu detașarea celui ieșit din sistem. El denunță și deplânge consecințele nefaste ale lăcomiei de bani și putere, prăpastia dintre generații, marginalizarea și indiferența față de cultură, dispariția bibliotecilor, înlocuite cu cele digitalizate, disprețul față de cărți, aruncate la gunoi și casate, devenite uneori combustibil pentru sobe, dezbinarea familiilor prin emigrare economică, pierderea reperelor valorice, hegemonia virtualului ce modifică mentalitatea și deprinderile cotidiene.

Evocarea nostalgică a trecutului se confruntă cu nesiguranța prezentului și perspectiva unui viitor sumbru, de aservire globală și dezumanizare a ființei umane în postumanism. Viața solitară a lui Pavel între cărțile sale e animată de aventura erotică cu Laura, noua sa ocupație de critic literar grație pasiunii sale pentru lectură, deși provine din domeniul economic, de oportunitatea organizării unei expoziții de carte și fotografie pentru a reface istoria și identitatea culturală a zonei pentru atragerea unui investitor străin. În acest sens investește timp pentru căutarea și achiziționarea unor cărți despre viața în Valea Albă. Cercetează împreună cu iubita sa un depozit de carte veche, abandonat de proprietar în podul unei case, descoperă un jurnal intim al unei femei și povestea acesteia împreună cu câteva obiecte valorificate de Laura pentru a-și deschide o afacere și o librărie ca să-i ofere lui Pavel un job care să-i valorifice pasiunea pentru cărți.

Expoziția despre trecutul din Valea Albă, organizată cu pasiune și trudă, e distrusă de intervenția brutală a unui grup de ecologiști ce acuză cartea fabricată din hârtia provenită din tăierea pădurilor; iar librăria, deși în deplină legalitate, e pusă în dificultate de controalele și sancțiunile nejustificate ce ruinează micile afaceri oneste.

Narațiunea e întreruptă de pagini de reflecții despre tot ce se întâmplă în zonă și în lume, în medii diferite, de relatarea unor fapte diverse de pe mapamond grație interconectării mondiale, într-un fel de monolog reflexiv al personajului în rutina sa zilnică. Astfel se extinde perspectiva asupra realității de la particular la global, se ia pulsul cotidian prin asaltul de știri cu care e bombardat publicul pretutindeni în lume. Naratorul rezumă fapte ce provoacă scandal pe un continent, cu consecințe pe altul. Introduce în discuții ocazionale relatarea ironică a unor secvențe istorice, biblice, literare, economice pentru a-și atinge ținta de devoalare caustică a degradării în toate sectoarele vieții sociale sub presiunea schimbării inevitabile și nevoii de supraviețuire.

Povestea nostalgicului pensionar devine pretext pentru ca autorul să deconspire tendințele care au pus stăpânire pe viața socială: înlocuirea artei cu divertismentul, a afacerilor serioase cu afacerismul, a realității cu lumea virtuală, a păcii cu violența, a onestității cu imoralitatea și manipularea minților noilor generații. Romancierul redă atmosfera actuală din mediul economic, cultural, administrativ, denunță parvenitismul afaceriștilor, morbul câștigului în toate sferele societății, declinul culturii, soarta ingrată a cărții tipărite ce riscă să dispară, diminuarea, chiar pierderea orizontului spiritual la personajele modificate mental de realitatea virtuală. Romancierul își adaptează limbajul și dialogul în funcție de mediul social din care provin personajele sale, lumea afaceriștilor pentru care cultura trebuie să fie profit, nu valoare.